În afară de scutirile prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor.
S-a eliminat prevederea conform căreia persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri, impozit pe clădiri se majorează.
Clasificarea clădirilor în rezidențiale, nerezidențiale și cu destinație mixtă.
– în cazul clădirilor rezidențiale deținute atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;
– în cazul clădirilor nerezidențiale deținute atat de persoane fizice, cât și de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii;
– pentru clădirile nerezidenţiale deținute de persoane fizice, valoarea impozabilă trebuie stabilită prin raport de evaluare dacă aceasta nu a fost construită sau dobandită în ultimii 5 ani, în caz contrar, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca și când clădirea ar fi fost rezidențială;
La nivelul Municipiului București cotele de impozitare stabilite prin H.C.G.M.B. nr.218/10.12.2015 la impozitul pe cladire sunt:
– pentru clădirile rezidențiale și clădirile anexă deținute de persoane fizice 0,1%;
– pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice 0,2%;
– pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice 0,2%;
– pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice 1,5%.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o persoana juridică, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când desfășoară activitate economic și se deduc cheltuielile cu utilitățile;
Da.
În cazul persoanelor fizice, dacă la adresa clădirii cu destinatie mixta este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale, însă obligația declarării există, cladirile unde se desfașoara activități administrative, fiind considerate că nu intră în categoria rezidențiale.
Pentru clădirile nerezidențiale deținute atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În cazul în care proprietarul clădirii este o persoană juridică și acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
În cazul în care proprietarul clădirii este o persoană fizică și acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, sau dacă actul din care rezultă proprietatea are mai mult de 5 ani anteriori anului de referință, cota impozitului este 2%.
Dacă proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform art.460, alin. (1) sau (2) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.
Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate activul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
Taxa pe clădiri/teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
Da
A fost eliminată prevedea conform căreia nu se datorează impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire.
Da. Cele electrice sunt scutite.
În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local. La nivelul Municipiului București prin H.C.G.M.B. nr.218/10.12.2015 pentru mijloacele de transport hibride cu capacitatea cilindrica sub 2200 cmc scutirea este de 100%.
- Modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole și a scadenței acestuia( în sensul ca este de până la 2% și respectiv 5%, iar termenul scadent este până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul;
Eliminarea prevederilor privind impozitul pe spectacol pentru discoteci si videoteci.
- Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale.
Da, prin Legea 227/2015 privind Codul Fiscal a fost eliminată taxa hotelieră, însă conform art. 484 alin.1, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
La nivelul Municipiului București prin H.C.G.M.B. nr.218/10.12.2015 s-a instituit taxa pentru promovare turistică, care este de 1% aplicată la venitul din cazare.
Da, în sensul că acesta începe să curgă de la data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei în care organul fiscal poate efectua o inspecție fiscal.
Certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, are valabilitate 30 de zile, de la data emiterii.
Nu
Ordinea de stingere a obligațiilor fiscale s-a modificat prin Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în sensul că cu suma platită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligaţie fiscal.
În cazul obligațiilor datorate și neachitate bugetelor locale se datorează majorări de întârziere, nivelul acestora scăzând de la 2% la 1%/luna sau fracțiune de lună.
Contestaţia formulată se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii, iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei.
Perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogată;
Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, în funcție de categoria de contribuabil la care se referă;
Contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (termenul anterior era de 3 zile lucratoare);
Durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile.